100

Tema articolului acesta este insemnificatia nr. 100 pentru coreeni asa cum si cifra 4 care simbolizeaza moartea,motiv pentru  care coreenii evita pe cat se poate posibil acest nr. Numarul 100 insa are cea mai mare inacarcatura de semnificatie pentru ei, fiind considerat un nr. Perfect.Mai  jos sunt prezentate cateva dintre semnificatiile acestui nr. :

1.Legenda spune ca Dumnezeu a spus unui urs si unui tigru sa traiasca intr-o pestera sis a se hraneasca numai cu usturoi si cu pelin timp de 100 de zile.Daca reuseau sa treaca acest test ,ei urmau  sa se transforme in oameni.Ursul atrecut testul,s-a transformat in om,s-a casatorit cu Dumnezeu si a dat nastere lui Tagun (tatal Coreei).

2.De asemenea,cetatenii coreeni mai sunt numiti si baekseong (baek=100),ceea ce inseamna ca natiunii I s-a dat 100 de nume care sa fie impartite intre oameni.

3.100 are semnificatie aparte si la nasterea unui copil.Cand copilul implineste 100 de zile ,inseamna ca este sufficient de puternic si sanatos sa traiasca o viata lunga.Parintii sarbatoresc cu fast acest moment,se imbraca in costume traditionale si impart 100 de bucati de tteok (prajitura de orez).

4.Casatoria la coreeni inseamna pe langa alte lucruri si promisiunea de a trai impreuna fericiti 100 de ani.

5.100 de zile este timpul de doliu cand cineva moare.

Partea a II a:Mitologia si legendele coreene:

1.Istoria Coreei - legenda lui dangun

Republica Coreea îşi sărbătoreşte ziua naţională, Gaecheonjeol (”Ziua în care s-au deschis Cerurile”), pe data de 3 octombrie. La acea dată, cu mii de ani în urmă, respectiv în anul 2333 î.Hr., conform unei frumoase legende, a fost întemeiat primul stat coreean Joseon (“Ţara dimineţilor

liniştite”) de către DanGun.Miturile tradiţionale ale Coreei antice spun că acum 4000 de ani, Hwanung a coborât lângă un copac Tăn, pe Muntele Taebaek, în Coreea de Nord. Tatăl său, Hwanin, l-a trimis pe el şi pe cei 3000 de însoţitori să conducă Pământul şi să le asigure oamenilor fericire şi mulţumire. Hwanung a numit acel loc „Sinsi” ( Oraşul Zeilor). Împreună cu miniştrii norilor, ai ploii şi ai vântului, a instaurat coduri şi valori morale şi i-a învăţat pe oameni ce înseamnă arta, medicina şi agricultura. În acea perioadă, într-o peşteră din apropiere, trăiau un tigru şi o ursoaică ce îşi doreau foarte mult să devină oameni. Auzindu-le rugăciunile, Hwanung i-a chemat la el, le-a dat 20 de căţei de usturoi şi o legătură de pelin şi le-a zis: „ Dacă mâncaţi acestea şi veţi evita lumina soarelui pentru 100 de zile, veţi deveni fiinţe umane.” Ursoaica a făcut cum i s-a spus, iar după cele 100 de zile a devenit femeie. În schimb, după numai câteva zile, tigrul nu a mai putut suporta şi a fugit în pădurile din munţi. Femeia-ursoaică era foarte recunoscătoare şi i-a adus daruri lui Hwanung. Cu toate acestea, cuprinsă de singuătate, femeia-ursoaică s-a întors la copac şi s-a rugat să fie binecuvântată cu un copil. Hwanung s-a transformat în om, s-a căsătorit cu ea şi astfel i-a dăruit un fiu, Dangun.
Oamenii au primit naşterea lui cu bucurie, mai târziu devenind primul rege uman al peninsulei. Dangun a inventat elementele de bază ale civilizaţiei şi a creat o dinastie ce a durat 1500 de ani.A devenit un lider puternic şi şi-a stabilit capitala la Wanggom (Pyongyang) în anum 2333 d.Hr. Şi-a denumit regatul Chŏson, cu capitala la Asadal. În final, la vârsta umană de 1908, se întoarce pe Muntele Taebaek şi devinde Zeul Muntelui.
Această perioadă a fost urmată de o perioadă numită Kija Chŏson (după regele legendar Kija). Dangun este incă privit ca un mare erou cultural, iar coreenii îl sărbătoresc în fiecare an, în data de 3 octombrie – Ziua Fondării Coreei ( Ziua Deschiderii Cerurilor).

+PSY (KOREAN POPULAR SINGER) –KOREA +M/V :https://www.youtube.com/watch?v=rpYq1lSce1U

(informatii generale despre Coreea de Sud)

CALENDARUL

Ca in multe alte tari asiatice, Korea utilizeaza atat calendarul solar cat si cel lunar, iar celebrarea sarbatorilor se bazeaza pe ambele. Fusul orar se calculeaza adaugand 9 ore la GMT (+7 ore fata de ora Romaniei) la fel ca si in Japonia. Cei mai multi coreeni lucreaza de luni pana vineri si jumatate de zi sambata. Orele obisnuite intre care coreeni lucreaza  sunt 9:00 - 18:00 in timpul saptamanii si 9:00 - 13:00 sambata. In timpul sarabatorilor nationale, cele mai multe afaceri se opresc insa unele magazine pot ramane deschise. Insa o exceptie majora este pe timpul a celor trei zile dedicate "Anului nou lunar" (Seol-nal) si "Festivalului Lunei pline" (Chuseok) cand absolut toate institutiile inchid, functionand doar transporturile in comun.

Sarbatori dupa calendarul solar:

- Anul nou solar - 1 ianuarie

- Ziua independentei - 1 martie

- Ziua copilului - 5 mai

- "Memorial Day" - 6 iunie

- Ziua eliberarii - 15 august

- Ziua infiintarii - 3 octombrie

- Craciunul - 25 decembrie

Sarbatori dupa calendarul lunar:

- Anul nou (Seol nal) - prima zi din prima luna a calendarului lunar + ziua de dinainte si dupa

- Ziua lui Buddha (Seokka Tanshin-il) - a 8a zii din a patra luna a calendarului lunar

- Festivalul recoltei (Chuesok) - intre a 14-a si a 16-a zi din a 8-a luna a calendarului luna

HAINELE
Cu toate ca cei mai multi dintre coreeni prefera hainele occidentale cum ar fi costume si blugi, costumul national: hanbok, este purtat de multi in timpul sarbatorilor nationale. In mod traditional, oamenii poarta haine albe, pastrand culorile pentru clasele superioare sau pentru ocazii festive. Pantofii de cauciuc si sandalele au fost inlocuite de incaltaminte de firma si adidasi. Toutusi chiar si acestIa sunt dati jos cand intrii intr-o casa sau intr-o alta zona unde incaltamintea nu este permisa.

EDUCATIA
In cultura coreeana, educatia este cheia succesului in viata. Scoala la care ai absolvit poate sa iti spuna daca vei avea parte in viata de succes sau esec. Pentru multi parinti coreeni, educatia copiilor depaseste orice alte consideratii si sunt in stare de multe sacrificii pentru a le da copiilor posibilitatea sa invete la cel mai inalt nivel.
Scoala in Coreea consta in: 6 ani de scoala primara, 3 ani de gimnaziu, apoi 3 ani de liceu. Cei care promoveaza examenul national merg mai departe pentru inca 4 ani de facultate iar ceilalti intra in piata muncii. Pana nu de mult in gimnaziu si liceu copii erau impartiti in functie de sex. Insa in ziua de astazi cele mai multe scoli nu mai folosesc acest gen de departajare.

STEAGUL
Dupa un incident cu o barca japoneza in anul 1872 si datorita noilor realtii cu alte tari, guvernul coreean a realizat necesitatea unui simbol national. Primul steag a fost creeat in 1882 si peste ani modelul a variat. Prezentul steag a fost creeat in 1948 pentru utilizarea lui de catre guvernul sud-coreean. T'aegukki descrie filozofia echilibrului lui Yin si Yang si conceptul de Ohaengsol (cinci directii). In cercul central, portiunea rosie reprezinta pozitivul Yang, pe cand cea albastra reprezinta negativul Yin. Este un simbol antic, reprezentand echilibrul si armonia. Combinatia de linii din fiecare colt reprezinta de asemenea raporturi de opozitie si echilibru. Setul din stanga sus simbolizeaza cerul, primavara, estul si nobletea. Coltul din dreapta jos simbolizeaza pamantul, vara, vestul si dreptatea. Coltul din dreapta sus simbolizeaza luna, iarna, nordul si intelepciunea, iar cel din stanga jos soarele, toamna, sudul si amabilitatea.

MANCAREA SI BAUTURA
Orezul este esential in regimul alimentar coreean si apare aproape la fiecare masa. O masa tipic coreeana include orez, un fel de supa, un fel principal din carne de porc sau pasare, si tipuri variate de garnituri. Kimchi, cea mai cunoscuta garnitura, include diverse legume (varza, ridichi si diferite radacini) fermentate impreuna cu anumite condimente (usturoi, piper rosu si ghimbir).
Coreea produce si cateva tipuri de bauturi formate din cereale cel mai cunoscut fiind Soju-ul. Insa in zilele noastre, din ce in ce mai multi coreeni apeleaza la mancarea occidentala, japoneza sau chineza, pizza devenind mai populara decat binecunoscutul kimchi printre tanara generatie.

ISTORIE
Coreea are o istorie de 5000+ de ani in spate, care dateaza din zilele infiintarii ei de catre Tangun. Istoria este plina de invazii ale strainilor si diferite lupte intre factiuni care doreau puterea. Istoria coreeana se imparte in urmatoarele perioade
- Cele trei regate (57 B.C. - A.D. 668)
- Silla (668 - 935)
- Goryeo (918 - 1392)
- Joseon (1392 - 1910)
- Stapanirea japoneza (1910 - 1945)
- Republica Coreea (1945 - prezent)

LOCUINTELE
Locuintele cu acoperis din paie specicfice Coreei au fost inlocuite de casele mari si blocurile turn care arata toate la fel. In trecut regula era sa traiesti sub acelasi acoperis cu mai multe generatii din familia ta. Oricum, noua generatie opteaza mai mult spre a locui doar cu propria lor familie si de aceea cerereile pentru o noua casa sau apartament cresc in fiecare an ceea ce duce la cresterea preturilor. Cu toate acestea locuintele moderne inca folosesc traditionala metoda ondol (pietre plate sub podele, care retin caldura pentru o perioada lunga de timp dupa ce au fost incalzite) pentru a tine caldura in timpul iernii, in ciuda faptului ca in zilele de astazi pietrele au fost inlocuite de conductele cu apa calda.

LIMBA
Cu toate ca limba contine multe cuvinte derivate din chineza, iar presa si internetul foloseste vechi simboluri chineze pentru a le reprezenta pe unele dintre aceste, in ceea ce priveste partea structurala , cele doua limbi sunt foarte diferite. Alfabetul coreean se numeste Hangul.

OAMENII
Locuitorii: peste 46.9 milioane
Coreeni se trag din rasa mongoliana in timpurile preistorice. Perioadele de cucerire a Coreei de catre alti straini au mai adaugat gene chineze si japoneze. Cu toate acestea coreeni au pastrat propria lor limba si cultura. Chiar si in ziua de astazi Coreea este o societate care pune bazele pe viata de familie.

RELIGIE
Coreea a fost influentata de patru mari religii: budismul, confucianismul, crestinismul si shamanismul. Multi coreeni urmeaza mai mult decat o religie si in ultimii ani numarul celor care s-au convertit la crestinism a crescut simtitor. Cu toate aceastea aproape jumatate din populatia Coreei (aproximativ 49%) nu au nici o credinta. 

VREMEA
Coreea are patru anotimpuri diferite. Verile sunt foarte calduroase si umede iar iernile sunt reci si uscate. Primavara si toamna, care se sfarsesc foarte repede sunt primite ca o usurare de catre coreeni, intre extremele dintre vara si iarna.
Sezonul ploios (changma) incepe tarziu in iulie si tine pana la jumatatea lui august producand adeseori inundatii in spatiile joase.

+REVENIRE …:MITOLOGIA COREEANA:

Mitologia coreeana este influentata de credintele religioase din aceasta zona: de confucianism, Daoism si Budism, dar cea mai mare influenta vine din partea anticelor credinte totemice si samaniste. Confucianismul chinezesc recomanda ca muritorii sa nu vorbeasca despre ceea ce este divin, necunoscut sau care nu este din aceasta lume, iar daoismul propune un sistem in care Binele si Raul exista intr-un echilibru in fiecare lucru. Budismul propune armonia intre lucrurile pamantesti si supranatural. 
Foarte multe mituri coreene provin din ritualurile samanice si s-au transmis pe cale orala, motiv pentru care, o mare parte s-au pierdut. Miturile au fost transmise prin intermediul povestilor si a legendelor din generatie in generatie. Acestea sunt cunoscute sub numele de seolhwa si sunt de mai multe tipuri: mituri (shinhwa), legende (cheonseol) si povesti populare (mindam). 
- Ca in multe alte parti ale Asiei shinhwa descriu mai degraba originile tarii si a poporului coreean si mai putin originile lumii. Fondatorii natiunii sunt demizei sau zei si acest lucru constituie o cale de a legitimiza puterea unui conducator sau dinastii. 
Shin sunt zei ce locuiesc in cer si care conduc pe pamant. Chapshin traiesc pe pamant si interactioneaza cu oamenii, acestia pot fi spectre, zane, spirite protectoare sau monstri. Astfel de entitati specifice Asiei nu sunt atat de infricosatoare ca in Vest si nu sunt vazute ca o intruchipare a Raulul. 
- Cheonsol vorbesc despre muritori cu calitati exceptionale care incearca sa se ridice impotriva starii si statutului lor si sa infrunte o putere superioara, care poate fi uneori nedreapta. Din nefericire, esueaza in incercarea lor, pentru a se pastra ordinea stabilita, dar faptele eroului sisific sunt memorate si laudate de catre generatiile viitoare.
- Mindam sunt povesti pentru oamenii de rand, un fel de snoave, o modalitate de distractie si de visare. Eroii sunt oameni obisnuiti, uneori cu un grad liminal de inteligenta, care reusesc prin noroc chior sau siretenie, si nu datorita capacitatilor lor deosebite. 

Cele mai importane surse scrise pentru studiul miturilor coreene sunt Samguk Sagi (Cronicile celor trei regate) scrisa in secolul 12 si Samguk Yusa (Faptele memorabile a celor trei regate), scrisa in secolul 13 de calugarul budist Il Yeon. Prima descrie mai mult fapte istorice, iar a doua e orientata mai mult pe povesti populare, legende si biografii din istoria timpurie a Coreei.

I. Zeitati si personaje mitologice :
Aryong

Sotia intemeietorului legendar al regatului Silla, Pak Hyokkose.
Dupa aparitia miraculoasa a lui Hyokkose, acestuia trebuia sa i se gaseasca o consoarta. Aunci ca de nicaieri a aparut un dragon-cocos langa Fantana Aryong. Si-a scos o coasta din partea stanga a corpului si a transformat-o intr-o fetita frumoasa. Din nefericire insa, fetita avea in loc de buze cioc, dar a fost imbaiata in Raul din Nord si ciocul a cazut. A fost numita Aryong, ca fantana. A fost construit un palat si cei doi copii au crescut impreuna. 
Cand cei doi au implinit 13 ani, au devenit rege si regina a tarii, numita Sorabol, Sobol, Sara sau Saro. Tara a mai fost numita Kyerim (Padurea Cocosului), in cinstea dragonului, din care s-a nascut regina.
Hyokkose a domnit vreme de 61 de ani, dupa care a urcat la cer, si sotia sa a murit mai tarziu. Sapte ani mai tarziu, trupul sau a cazut pe pamant, si s-a intentionat sa fie ingropat separat de sotia sa. Arunci a aparut un sarpe urias, ce i-a invatat sa imparta ramasitele celor doi soti in cinci parti si sa fie ingropate intr-un singur mormant.

Chumong (Jumong)

Intemeiertorul statului Kogury?, cunoscut si ca Tongmy?ng. Unele variante il considera fiul sau urmasul lui Tan?gung.
Chumong, ca multi eroi din aceasta parte a lumii, a avut o nastere neobisnuita si miraculoasa.
Legenda povesteste ca in capitala statului Fouyu din est, a aparut intr-o zi ca de nicaieri, Hae-mosu (Hämosu), ce sustinea ca este fiul Imparatului Cerului si a venit pe pamant sa intemeieze un stat.
Fiica zeitatii apelor, Yuhwa, ce era concubina a regelui din Fouyu, facea baie intr-un loc ce se chema Inima Ursului si a fost surprinsa de Hämosu. Acesta a dus-o intr-o casa, a lasat-o insarcinata, apoi a plecat si nu s-a mai intors. Conceptia lui Chumong nu a fost chiar atat de simpla. Yuhwa a fost inchisa intr-o camera, in care lumina soarelui a cazut peste ea. A vrut sa se fereasca de lumina, dar lumina a urmarit-o in fiecare colt al camerei in care se ascundea. Apoi, a conceput un... ou. Regele din acel tinut a aruncat oul unui caine, apoi unui porc, dar nici unul nu l-a mancat. A fost abandonat pe marginea drumului, unde toate caii si vitele il evitau, apoi a fost dus pe un camp, unde pasarile l-au acoperit cu aripile lor. Regele a incercat sa-l sparga, dar nu a reusit. Apoi i l-a dat inapoi lui Yuhwa, care l-a „infasat” si l-a pus intr-un loc calduros. Din el a iesit un baiat frumos, Chumong
            Chumong era un arcas priceput, si nimerea fiecare tinta. Numele sau poate fi tradus ca arcas bun. Regele din Fouyu, K?mwa (Keumwa), avea sapte copii, cu care Chumong se juca. Nici unul dintre acestia nu era la fel de priceput, asa ca inevitabil a aparut o rivalitate intre fiii imparatului si erou. Cand au mers la o vanatoare, desi lui Chumong i s-au dat mai putine sageti, a vanat mai multe animale decat insotitorii sai. Printii si vasalii lor au hotarat sa scape de el. A fost trimis sa lucreze la grajduri, unde nu a fost multumit de faptul ca avand origine divina trebuia sa faca o astfel de munca. Asa ca a hotarat sa plece in lume.
Intr-una din zile a vazut cum un cal din herghelia regelui a sarit un gard inalt cat doua persoane. A infipt un cui in limba calului si acesta nu a mai putut sa manance si a slabit pana a ajuns o martoaga. Regele cand a venit sa inspecteze grajdurile, a vazut cum caii sai erau puternici si frumosi, in afara de martoaga pe care i-a facut-o cadou fiului sau vitreg. Chumong a scos fierul din limba calului, care si-a revenit si s-a transformat intr-un cal puternic.
Chumong, insotit de trei prieteni, s-a hotarat sa plece din regat.  Au ajuns la cursul unei ape si au vrut sa treaca, dar nu era nici un pod. Eroul si-a spus povestea raului: ca era urmasul Imparatului Ceresc, ca mama sa era fiica zeului apelor, si ca a fost silit sa plece din Fouyu. Un peste si un crab au iesit la suprafata si au mesterit un pod pentru ca eroul sa poata trece. Apoi au facut sa dispara podul si urmaritorii lui Chumong nu si-au putut continua drumul.
Se spune ca inainte de a pleca, mama sa i-a dat boabe din cinci cereale, pe care Chumong le-a pierdut in timpul fugii sale. In timp ce se odihnea sub un copac, o pereche de porumbei au aterizat langa el. Dandu-si seama ca sunt trimisi de mama sa, a tras o sageata si a omorat porumbeii. Din gaturile lor au cazut boabele date de mama sa. Dupa aceasta, a aruncat apa pe porumbei, care au revenit la viata si au zburat mai departe.
Chomung ajunge in sud, unde intemeiaza statul Kogury? si va fi cunoscut ca regele Tongmyong.
O alta poveste ne vorbeste despre maiestria eroului in manuirea arcului. In fata regelui Songyang, dintr-o tara vecina, a reusit sa traga o sageata, care a nimerit buricul unui cerb de la 100 de pasi, si o alta a nimerit un vas de jad de la o distanta si mai mare. Astfel el si-a demonstrat originea cereasca si maiestria ca arcas.
Mai tarziu, regele Songyang a trimis un sol lui Chumong. Acesta nu avea toba si cornul, necesare ritualului de primire a unui oaspete, asa ca un vasal se ofere sa ia aceste elemente ritualice de la Songyang, spunand ca acest lucru este sortit sa se intample. Apoi acesta a plecat cu doi insotitori, si s-a intors cu toba si cornul.
Dupa ce a obtinut cele doua elemente ritualice, Chumong porneste sa cucereasca tinutul regelui Songyang. Reuseste sa faca acest lucru folosindu-se de un ritual samanic: realizeaza o incantatie in fata unui cerb alb, pe care l-a prins in timpul campaniei. Chumong spune ca ii va da drumul daca va ploua, cerbul plange cu tristete, iar bocetul acestuia ajunge la cer, si ploaia se porneste. Ritualul face sa cada o ploaie care inunda capitala regelui Songyang. Chumong traverseaza apa cu o funie facuta din trestie si se urca pe spatele unei rate. Locuitorii se prind de funie, pentru a scapa de inec. Chumong trage o linie cu biciul, care se usuca imediat. Songyang vine la el si se preda, iar eroul usuca apa cu biciul, facand ca tinutul sa renasca.
Mostenitorul sau este fiul sau, Yuri.

Haemosu

Fiul Regelui Ceresc, ce a descins in Fouyu, in est pentru a intemeia un stat.
Zeitatea apelor, Habaek a vrut sa testeze originea divina a noului sosit. S-a transformat intr-un crap. Hämosu s-a transformat intr-o vidra si l-a prins. Zeul apelor s-a transformat intr-un cerb si a fugit, celalalt a luat forma unui lup si din nou l-a prins. Apoi s-a transformat in fazan, dar a fost prin de Hämosu, metamorfozat in soim. Astfel, zeitatea apelor a stiut ca acesta era fiul Regelui Ceresc.
Fiica zeitatii apelor, Yuhwa, ce era concubina a regelui din Fouyu, facea baie intr-un loc ce se chema Inima Ursului si a fost surprinsa de Hämosu. Acesta a dus-o intr-o casa, a lasat-o insarcinata, apoi a plecat si nu s-a mai intors. Din aceasta intalnire s-a nascut eroul mitic Chumong.

Hwang-gung 

Bolta Galbena, fiul lui Gung-hee. Cand Barbatii Cerului descind pe pamant pentru a-l guverna, Hwang-gung primeste de la Mago Mostenirea Divina si pleaca spre nord. Impreuna cu 3000 de supusi isi impune stapanirea pentru o mie de ani, folosind Mostenirea Divina. Apoi i-a urmat fiul sau, Yu-in pentru inca o mie de ani si nepotul sau, Hwan-in, pentru inca o mie de ani. Dupa ce i-a dat fiului sau Mostenirea Divina, Hwang-gung a plecat pe Muntele Sfant, unde a devenit o stanca, prin care vointa divina putea fi cunoscuta de catre oameni.

Hwanung 

Fiul Regelui Ceresc, Hwanin. A hotarat sa coboare in lumea oamenilor, insotit de trei mii de spirite. Folosind un copac de santal (in Asia, anumiti arbori considerati sacri reprezinta o cale prin care zeii sau alte entitati spirituale descind pe pamant), sub care a fost construit un altar, acesta a coborat in Orasul Sfant, Shinshi. De aici, Hwanung si ministrii sai, Lorzii Vantului, al Ploii si al Norilor, au guvernat lumea oamenilor. Hwanung a luat responsabilitatea a 360 de aspecte ale vietii, inclusiv, agricultura, durata vietii, bolile, pedepsele, Binele si Raul. A instituit legi si codurile morale, i-a invatat pe oamenu diferite arte, medicina si agricultura.
Intr-o zi Ursul si Tigrul au venit la Hwanung si l-au rugat sa-i transforme in oameni. Acesta le-a dat pelin si 20 de catei de usturoi, i-a instruit sa manance si sa se fereasca de lumina soarelui timp de 100 de zile. Cei doi s-au retras intr-o pestera. Tigrul a iesit la soare asa ca a ramas tigru, iar ursul a urmat sfatul zeului intocmai si dupa 21 de zile s-a transformat in femeie si a fost numita Ung-nyo (femeia-urs). Apoi s-a rugat la altarul lui Hwanung pentru un copil si insusi zeul a devenit tatal acestuia, Tan?gun Wanggom.

Mago 

Zeita primordiala, centrul unei serii de mituri ale Creatiei.
La inceputul lumii, in perioada Cerului Trecut exista numai lumina si apa pe pamant.
Atunci exista Yul-ryeo, al carui nume se poate traduce Muzica Armoniasa a Cosmosului si Pal-ryeo, Muzica in opt tonuri a Cosmosului. Din sau prin Yul-ryeo s-au nascut stelele, iar din Pal-ryeo, zeita Mago si MagoSeong (Fortareata Mago). Mago a nascut la randul ei doua fiice: Gung-hee (Femeia Bolta) si So-hee (Femeia Cuib). Cele doua au primit ca sarcina de la mama lor, sa se ocupe de OEmChiJo (Cinci Note si Sapte Tonuri) si apoi, din pamant a inceput sa izvorasca lapte.
Mago este considerata o zeitate feminina, pentru ca este cea care da nastere, care creeaza viata. Modul in care le concepe pe cele doua zeite este asexual, prin partogeneza. Se poate presupune ca ea insasi continea si principiul masculin, fiind o fiinta perfecta (mitul androginului). Este si conducator al lumii create si transmite Mostenirea Divina, dreptul divin de a stapani lui Hwanung, care il transmite mai departe urmasilor sai.

Onju 

Fiul lui Chumong.
Cand Yuri a devenit mostenitorul si apoi rege in Kogury?, el si fratele sau Piryu au hotarat sa plece de teama de a nu fi indepartati de catre noul rege, pentru a-si intari autoritatea. Piryu si Onjo au plecat catre sud, insotiti de 10 sfetnici. La Hansan, au urcat pe un munte de unde au cautat un loc in care sa se aseze. Nesocotind sfatul unui intelept, Piryu s-a stabilit langa mare, la Mich?uhol, dar tinutul sau era tot timpul inundat, iar pamantul si apa erau sarate, ceea ce ii facea pe suputi sa sufere. Fratele sau, Onjo si-a stabilit capitala la Hanam Wiryesong (Wirye de astazi) si si-a numit tara Sipche. Cand Piryu a vazut ca oamenii fratelui sau au un trai bun, a murit de rusine si de remuscari. Supusii sai au jurat loialitate lui Onjo, care a unit cele doua tinuturi si a intemeiat un nou stat, Paekche.

Piryu 

Fiul lui Chumong.
Cand Yuri a devenit mostenitorul si apoi rege in Kogury?, el si fratele sau Onju au hotarat sa plece de teama de a nu fi indepartati de catre noul rege, pentru a-si intari autoritatea. Piryu si Onjo au plecat catre sud, insotiti de 10 sfetnici. La Hansan, au urcat pe un munte de unde au cautat un loc in care sa se aseze. Nesocotind sfatul unui intelept, Piryu s-a stabilit langa mare, la Mich?uhol, dar tinutul sau era tot timpul inundat, iar pamantul si apa erau sarate, ceea ce ii facea pe suputi sa sufere. Fratele sau, Onjo si-a stabilit capitala la Hanam Wiryesong (Wirye de astazi) si si-a numit tara Sipche. Cand Piryu a vazut ca oamenii fratelui sau au un trai bun, a murit de rusine si de remuscari. Supusii sai au jurat loialitate lui Onjo, care a unit cele doua tinuturi si a intemeiat un nou stat, Paekche.

Songyang 

Regele vecin al lui Chumong.
Intr-o intrecere cu Chumong, Songyang a reusit sa traga o sageata, care a nimerit buricul unui cerb de la 100 de pasi, si o alta a nimerit un vas de jad de la o distanta si mai mare. Astfel el si-a demonstrat originea cereasca si maiestria ca arcas.
Mai tarziu, regele Songyang a trimis un sol lui Chumong. Acesta nu avea toba si cornul, necesare ritualului de primire a unui oaspete, asa ca un vasal se ofere sa ia aceste elemente ritualice de la Songyang, spunand ca acest lucru este sortit sa se intample. Apoi acesta a plecat cu doi insotitori, si s-a intors cu toba si cornul.
Dupa ce a obtinut cele doua elemente ritualice, Chumong porneste sa cucereasca tinutul regelui Songyang. Reuseste sa faca acest lucru folosindu-se de un ritual samanic: realizeaza o incantatie in fata unui cerb alb, pe care l-a prins in timpul campaniei. Chumong spune ca ii va da drumul daca va ploua, cerbul plange cu tristete, iar bocetul acestuia ajunge la cer, si ploaia se porneste. Ritualul face sa cada o ploaie care inunda capitala regelui Songyang. Chumong traverseaza apa cu o funie facuta din trestie si se urca pe spatele unei rate. Locuitorii se prind de funie, pentru a scapa de inec. Chumong trage o linie cu biciul, care se usuca imediat. Songyang vine la el si se preda, iar eroul usuca apa cu biciul, facand ca tinutul sa renasca.

 Yeono-rang si Seo-yeo 

In Samguk yusa este consemnat mitul lui Yeono-rang si al sotiei sale, Seo-yeo, care, in anul 157, locuiau in Silla. Aflandu-se pe mare intr-o zi, Yeono-rang este purtat de o piatra magica (sau peste) pana pe malul Japoniei, unde, o serie de localnici il asteapta cu mare bucurie pentru a -l numi regele lor. Tarmul nipon este in povestile si legendele coreene si altele est-asiatice, imaginea locului indepartat unde eroul este trimis sa devina conducator. Seo-yeo gaseste papucii sotului sau pe piatra ce il condusese spre Japonia, se urca pe ea si este transportata si ea pe tarmul nipon, unde isi reintalneste sotul, cei doi devenind rege si regina. Cei doi sunt ovationati de noii supusi, dar Silla se cufunda in
intuneric, in lipsa soarelui si a lunii. Un ghicitor in stele spune ca lipsa astrilor se datoreaza plecarii acestora din Silla spre Japonia si un mesager este trimis pentr a-i ruga sa se intoarca. Yeono-rang nu paraseste poporul peste care a fost numit rege de catre vointa cereasca, dar ii
invata pe locuitorii din Silla sa aduca ofrande astrilor.

II. Mitul intemeierii.

1. Descinderea fiului divin
Hwanin, Regele Ceresc avea un fiu, care vroia sa coboare in lumea oamenilor. Regele a coborat pe Cei Trei Munti si a ales Muntele T?aebaek (pe teritoriul Coreei de Nord de azi) ca domeniu al fiului sau. Acesta, ce avea numele de Hwanung sau Regele Sacru, a descins insotit de trei mii de spirite. Folosind un copac de santal (in Asia, anumiti arbori considerati sacri reprezinta o cale prin care zeii sau alte entitati spirituale descind pe pamant), sub care a fost construit un altar, acesta a coborat in Orasul Sfant, Shinshi. De aici, Hwanung si ministrii sai, Lorzii Vantului, al Ploii si al Norilor, au guvernat lumea oamenilor. Hwanung a luat a responsabilitatea a 360 de aspecte ale vietii, inclusiv, agricultura, durata vietii, bolile, pedepsele, Binele si Raul. A instituit legi si codurile morale, i-a invatat pe oamenu diferite arte, medicina si agricultura.

2. Ursul si Tigrul.
Intr-o zi Ursul si Tigrul au venit la Hwanung si l-au rugat sa-i transforme in oameni. Acesta le-a dat pelin si 20 de catei de usturoi, i-a indrumat sa manance si sa se fereasca de lumina soarelui timp de 100 de zile. Cei doi s-au retras intr-o pestera. Tigrul a iesit la soare, asa ca a ramas tigru, iar ursul a urmat sfatul zeului intocmai si dupa 21 de zile s-a transformat in femeie si a fost numita Ung-nyo (femeia-urs). Apoi s-a rugat la altarul lui Hwanung pentru un copil si insusi zeul a devenit tatal acestuia, ce a fost numit Tan?gun Wanggom. Primul nume al acestuia inseamna Mare Preot, iar cel de-al doilea Rege, simboluri ale dublei puteri spirituale si politice, cu care este investit un conducator.
Acest mit poate indica provenienta lui Tan?gun dintr-un clan al carui totem este ursul, cu origini in Siberia. Casatoria dintre Regele Ceresc si Femeia Urs indica o alianta a unui clan solar cu unul al ursului in crearea unui linii dinastice.
La nivel simbolic, mitul face referire la importanta perseverentei, valorizata de coreeni. Prin perseverenta ursul a reusit, iar puternicul tigru, impetuos si nerabdator nu esueaza.
Mitul se regaseste si in practicile samanice, in descinderea spiritelor si zeilor prin intermediul unor arbori sacri, initierea samanului, ca act de moarte si renastere, simbolizate de mancarea unor alimente speciale si coborarea intr-o pestera, simbol al unui pantece matern. 

구미호 Vulpea cu nouă cozi

                          O gumiho (구미호 / 구 "gu" - nouă, lit. ''vulpe cu nouă cozi'') este o creatură care apare în povestirile orale și legendele coreene. Conform acestora, o vulpe care trăia o mie de ani se transforma într-o gumiho, la fel ca suratele ei kitsune (Japonia) și huli jing (China). Pe lângă alte lucruri, se putea transforma foarte ușor într-o femeie de o frumusețe extraordinară care adesea seducea bărbații, după care le mânca fie ficatul, fie inima (depinde de legendă). Sunt numeroare povești despre aparițiile acestor vulpi cu nouă cozi, majoritatea găsindu-se în Compendiul literaturii coreene orale.

II.Gumiho în mitologie

                          Apărut mai întâi în mitologia chineză, acet personaj prezintă asemănări aproximative în cultura celor trei țări învecinate- Coreea, China și Japonia. Toate miturile fac referire la o vulpe-spirit, formă datorată unei existențe de lungă durată și acumulării de multă energie. Totuși, spre deosebire de cultura coreeană, unde gumiho este considerată o entitate rea, adeseori transformându-se în femeie pentru a seduce bărbații și a le mânca ficații, în culturile niponă și chineză, kitsune și huli jing sunt descrise de cele mai multe ori cu caractere ambigue, uneori fiind bune, alteori rele.

                          Este încă neclar în ce perioadă coreenii au început să o vadă pe gumiho ca o ființă pur-malefică deoarece unele texte antice o menționează ca o creatură bună care ajuta oamenii. În literatura de mai târziu, gumiho era adesea descrisă ca o creatură pe jumătate vulpe, pe jumătate om, însetată de sânge, care hoinărea noaptea printre morminte și dezgropa oamenii ca să le mănânce ficații sau inimile. Basmul Sora vulpe descrie un spirit-vulpe care mănâncă ficații unei întregi familii.

                         Cele mai multe legende afirmă că deși gumiho era capabilă să ia diferite forme, exista ceva care să o dea de gol, ca fața asemănătoare unei vulpi, cele nouă cozi, urechi de vuple sau o putere uimitoare de seducție/ forțare. În legenda Transformarea lui Gumiho (구미호의 변신), o gumiho ia înfățișarea unei mirese la o nuntă și este descoperită abia după ce se dezbracă. În legenda Park Mun-su și Gumiho (박문수와 구미호) se vorbește depre Park Mun-su care a trăit în pădure cu o fată care semăna cu o vulpe. În Servitoarea care a descoperit o Gumiho cu ajutorul unui poem chinezesc (한시로 구미호를 알아낸 처녀), gumiho este descoperită abia când un câine de vânătoare îi simte mirosul și o atacă. Deși au abilitatea de a-și schimba înfățișarea, adevărata lor identitate se spune că era apărata cu zel chiar de ele.

                           Unele povești afirmă că dacă o gumiho se abținea din omorât și mâncat oameni pentru o mie de zile, puteau deveni oameni. Altele, la fel cum a fost ecranizat și în drama Gumiho: Povestea copilei vulpi, menționează că o gumiho poate deveni om dacă bărbatul care îi descoperă adevărata natură nu spune acest secret nimănui timp de 10 ani. În drama Cel de al o mielea bărbat este ecranizată o legendă care spune că dacă o gumiho mănâncă ficații a 1000 de bărbați, poate deveni om. 

                        La fel ca vârcolacii și vampirii din mitologia occidentală, există o multitudine de variații ale mitului. Una dintre cele mai credibile versiuni mitologice susține că cu destulă voință o gumiho poate evolua de la starea inițială de yokwe (monstru) la starea permanentă de om, pierzându-și caracterul malefic. Explicații la cum cea din urmă stare putea fi atinsă variază, însă de multe ori aceste variații includ înfrânarea de la ucidere și de la mâncatul de carne pentru o bucată îndelungată de timp sau obținerea unui cintamani (un giuvaer care îndeplinește dorințe) și privirea lunii pline în fiecare lună în timpul încercării de transformare în om. Totuși, spre deosebire de dragonii Yeoiju, se credea că gumiho nu aveau o voință atât de mare încât să sacrifice atâtea lucruri pentru a deveni ființe umane deoarece erau creaturi inferioare..

Legenda lui Ulsanbawi

Legenda spune ca Zeul Muntilor s-a hotarat sa faca cel mai mare munte din lume si pentru asta a cerut sa se adune toti muntii din Coreea ca sa faca unul cu 12000 de varfuri, in zona Geomgamg (Kumgang, muntele despre care am vorbit nu de mult). Numai ca le-a pus o limita de timp (doar se stie cat de greu se urtnesc muntii din loc, si unii poate ar fi amanat pana in ultima clipa, cum fac si uni oameni, eu printre ei).

S-a pornit si Ulsan, iavash-iavash, dar cum el era enorm (4000m perimetrul) se misca tare greu si a obosit, asa ca s-a asezat sa se odihneasca in zona Muntilor Seorak. Cand s-a simtit refacutt si-a urmat calea, dar la punctul stabilit nu mai era loc si pentru el, zic unii, expirase timpul acordat, zic altii, si a trebuit sa faca drumul inapoi. Dar ce si-a zis el, daca ma intorc inapoi o sa fiu de rasul lumii... altii zic ca i-a placut asa de mult in Seorak incat s-a decis sa ramana acolo. Si astfel desi din harta de mai jos veti vedea ce distanta mare este intre Ulsan si Parcul National Seorak numele muntelui a ramas Ulsan.

Ulsan este in Sud-Vestul peninsulei iar Seorak este tot in Vest, dar inspre Nordul Republicii Coreea (de Sud), tocmai sus pe harta. Ca sa se ajunga in varful muntelui se trece pe langa o stanca ciudata, rotunda, Heundeulbawi, pe care multi se straduiesc sa o miste din loc si unii chiar reusesc sa o clatine nitel. Daca ne uitam bine la poza o sa vedem ca seamana bine cu stanca (bolovanul) lui Sisif

In CNN.Go, Ulsan este un munte cu nume de oras dar  pentru a ajunge in varful lui trebui urmat un traseu nerecomandat pentru cei cu inima mai slaba, un traseu cu multe trepte (888, spun localnicii), foarte greu. 

Cate ceva despre mituri:

Eroul

din mitologia coreeană

Miturile sunt povestiri fabuloare preluate de la generațiile

trecute, ce cuprind credințele popoarelor antice despre originea universului și a fenomenelor naturii,despre zei si  eroilegendari și au ca obiective întărirea credințelor în membrii anumitor grupuri. Mitologiacoreeană este reprezentată de legende

naționale, povestiri și mituri, care s

-

au răspândit pe întreg

teritoriul peninsulei.

Primele documente și mențiuni ale acestora s

-au

făcut în

„Samguk Yusa„

scrisă de Kim

Busik în secoulul al XIII-lea la cererea regelui (

„Istoria celor Trei Regate”

 ),

unde nu este vorba

numai de istorie, ci și de o serie de bibliografii și evenimente importante, precum și în „

Samguk Yusa

”, scrisă de călugărul Iryeon în secolul al XII

-

lea, unde unele întâmplări sunt repovestit

e

(Mitul lui Jumong) și coincid

cu perioada formării Celor Trei Regate ( Goguryo, Baekje și Silla).

III.5 povesti coreene:

Dragon King (Regele Dragon) s-a imbolnavit si a aflat ca leacul consta in ficatul de iepure. A trimis-o pe broasca testoasa sa ii aduca un iepure si aceasta s-a conformat, reusind sa convinga iepurele sa coboare in adancul marii unde isi avea  salasul Dragonul. Iepurele, vazand ce soarta il asteapta si nefiind prea dornic sa se supuna a pretins ca nu are ficatul la el, ci undeva sus si ca il va aduce bucuros jertfa dragonului. Bineinteles ca odata ajuns sus a luat-o la goana, nu inainte de a o lamuri pe testoasa ca nu are de gand sa ii dea nimic, ca doar nu e prost.

Despre Mountain Spirit trebuie sa marturisesc ca am mari dubii ca am inteles f bine despre ce e vorba. Cica tigrul e considerat unul din spiritele muntelui si exista o poveste interesanta (un mit de fapt) intitulat Soarele si Luna in care este vorba despre doi copii, frate (Haesik ) si sora (Daesun), a caror mama venea acasa cu niste prajituri de orez. Tigrul a tot aparut in fata mamei la poalele fiecarei coline pe unde ii era drumul cerandu-i mereu prajituri, din ce in ce mai multe, pana cand femeia le-a terminat si atunci a infulecat-o. 

Biata femeie i-a spus ca o asteapta copiii acasa si atunci tigrul inca flamand s-a dus sa ii infulece si pe ei (aici prietenul meu coreean a comentat ca aflase adresa din cartea de identitate a femeii). Ca in povestea "Caprei cu trei iezi" a lui Creanga (inspirata de povestea ruseasca a caprei cu cinci iezi) tigrul a pretins ca e mama lor. Fata, mai increzatoare, a vrut sa-i deschida usa, baiatul, mai istet (deh, confucianistii au parere f proasta despre inteligenta feminina, si din pacate nu numai ei) nu l-a lasat. Atunci tgrul si-a uns laba cu niste zahar ramas de la prajituri si a bagat-o pe crapatura usii, convingand fata sa deschida. Dar din fericire nu a avut succes sa-i si haleasca, pt ca cei doi copii au zbughit-o intr-un pom. 

Aluzia la uleiul de susan am gasit-o in alta sursa, cica labele tigrului care incerca sa se urce in copac dupa copii alunecau si atunci a fost sfatuit  de copii sa unga arborele cu ulei de susan, va dati seama cat i-a fost de folos. Dar fata i-a sugerat sa ia un topor (asa or fi fetele coreence, mai prostute) si cand si-a dat seama de greseala era prea tarziu pt ca deja tigrul a gasit un topor si a inceput sa taie copacul. Atunci copiii s-au rugat sa li se dea o franghie ca sa scape si s-au suit in cer devenind Soarele si Luna. Intai fata a fost Luna dar i-a fost frica de intuneric si atunci fratele a stat in fata ei si fata a devenit Soare. Interesant e ca si tigrul a cerut o franghie dar lui i s-a dat una putreda si s-a pravalit intr-un camp de mei si se zice ca de atunci meiul are tulpina rosie din cauza sangelui de tigru.

 Urmatoarea poveste la care se face aluzie (sau mishto, daca am inteles eu bine) e cea cu taietorul de lemne despre care am povestit pe larg in legatura cu serialul care mi-a placut atat de mult, Thorn Birds. Acum o sa povestesc pe scurt ca taietorul de lemne era asa de sarac incat nu se putea casatori dar intr-o zi a salvat un cerb urmarit de vanatori si acesta i-a spus sa mearga la lacul din padure si sa fure hainele uneia din zanele care se imbaiaza dar sa nu i le inapoieze pana nu ii face trei (dupa alta varianta patru) copii. Taietorul i-a dat insa zanei hainele ianpoi inainte de a indeplini norma de copii si ea si-a luat copiii si a zburat in cer...mai departe (re)cititi articolul anterior.

Povestea cu  Floarea de Lotus si Dragon King e frumoasa si emotionanta, de data asta fata,Shimchong, are un rol cat se poate de pozitiv, ea dand dovada de o pietate si dragoste filiala iesite din comun. Pt ca povestea e f populara in Coreea, am gasit-o si eu mai multe variante, cea mai completa, pt ca e compilata din mai multe surse pare a fi cea repovestita de Heinz Insu Feinkl. Zice povestea ca un batran orb, Simbongsa, care isi crestea singur fiica a cazut la un moment dat intr-un canal si o voce din ceruri i-a promis salvarea si vederea daca da 300 bushell (sa zicem duble, unitate de masura a volumului folosita la noi) de orez la un templu budist. El a promis asta calugarului respectiv (care apare si el in galimatia de mai sus) dar si-a dat seama ca nu are de unde da trei castroane de orez, darmite 300 duble.

In timpul asta Dragon King (again) teroriza corabierii cu furtuni napraznice promitand ca ii va lasa in pace daca va primi o fecioara ca ofranda.  Bun prilej pt fata din poveste sa dea dovada spiritului sau de sacrificiu si sa ceara sa se plateasca templului cele promise de tatal sau in schimbul ei. Fata a devenit sotia dragonului si a dus-o bine mersi in palatul sau submarin unde locuia si spiritul raposatei sale mame, dar tatal nici vorba sa-si recapete vederea. La un moment dat fetei i s-a facut dor de lumea de sus si dragonul, induiosat, a transformat-o intr-o imensa floare de lotus.

Floarea a fost culeasa de cineva si data in dar regelui, care tocmai devenise vaduv. Si au stat ei la palat multa vreme, regele admirand floarea in timpul zilei iar fata iesind noaptea din floare pt a se inroarce la loc dimineata, fara ca regele sa aiba habar de asta. Dar intr-o noapte regele, neavand somn, a intrat in camera unde stia ca era floarea si acolo a dat cu ochii de frumoasa. La nunta ce a urmat fata a cerut sa fie invitati toti orbii din imparatie. Au venit si au benchetuit toti, in afara de tatal ei care a intarziat. Cand in sfarsit s-a prezentat si el era cat pe ce sa fie aruncat pe poarta afara dar fata a auzit scandalul si l-a poftit inauntru. Spre bucuria tuturor batranul a inceput sa vada. Si nici furtuni nu au mai fost (pt un timp, presupun) Cica povestea asta se foloseste in ritualurile shamanice de vindecare, desi calugarul era budist.

Un alt nume care apare in  povestea interesanta a prietenului meu este Chung. De data avem deaface nu numai cu un fruct al imaginatiei populare ci cu o poveste adevarata,  intrata in folclor si reprezentata ca pansori (o reprezentatie artistica specific coreeana). Exista o manga precum si mai multe filme si seriale inspirate din acesta poveste devenita legenda. Mai mult decat atat in Gwanhallu, provincia North Geolla exista o destinatie turistica unde se pot vedea Ch'unhyang's Hall, un pavilion care dateaza inca din vremea regelui Sejong, Ch'unhyang's Shrine un altar care celebreaza credinta aratata de Chung Yang iubitului ei Lee Doryong precum si Wolhae House, casa mamei lui Chung Yang. 

Ch'unhyang's Hall

Ch'unhyang's Shrine

 Wolhae House

Povestea se petrece se pare inca inainte de 1660 si are ca eroi fiica unei foste gisaeng (varianta coreeana a gheishelor japoneze, dar cu specific coreean) Chung Yang, si fiul unui nobil, Lee Doryung. Daca pana in zilele noastre functioneaza diferenta de clasa intre tineri, daca e sa credem multele seriale pe tema Cenusaresei coreene, in acele vremuri o asemenea dragoste era chiar de neconceput.  LD o vede pe CY intr-un leagan si se indragosteste pe loc de ea. Iubirea e reciproca si cei doi se casatoresc pe ascuns. Din nefericire tatal baiatului este mutat la Hanyang (actualul Seul) si cei doi sunt nevoiti sa se desparta. 

In oras soseste Pyun Hackdo, un magistrat rau si corupt, care o terorizeaza pe biata CY cerandu-i sa devina curtezana. Ea insa refuza si e aruncata in inchisoare (si astfel in Povestea interesanta apare politistul), deasemenea e biciuita pana isi pierde cunostinta. Dar in oras s-a reintors, incognito, LD, devenit inspector, care il pedepeseste pe functionar si totul se termina cu un happy-end. Din pacate se pare ca povestea reala a fost o tragedie, VY sinucigandu-se pt ca nu avea nici o perspectiva de a mai fi impreuna cu sotul ei.

Populara trupa KPop SHINee a facut o amuzanta parodie a pansori-ului dedicat acestei povesti de dragoste, o adevarata Romeo si Julieta coreeana, cum am citit undeva.

Cat despre gasca aceea care facea oua de aur, cred ca povestea e stiuta de orice copil inca de pe vremea lui Esop. E vorba de faptul ca stapanii gastei care le daruia in fiecare zi un ou de aur au hotarat sa o taie sisa ii scoata din maruntaie toate ouale de aur pe care le mai avea inauntru, dar dupa ce au taiat-o surprise, surprise, gasca nu avea fir de aur inlauntrul ei. 

Daca am inteles eu bine finalul textului prietenului meu testoasa i-ar fi dat dragonului ficat de gasca in loc de ficat de iepure si asa s-a obtinut un ou de aur (de la dragon???) in fiecare zi...

IV.Muzica si dansul traditional coreean:

MUZICA TRADIŢIONALĂ COREEANĂ: HANGUK EUMAK

Sentimentele arzătoare din inimă se fac simţite în sunetul vocii. Acesta este primul concept pe care trebuie să-l cunoşti dacă vrei să întelegi muzica tradiţională coreeană. În profunzimile muzicii tradiţionale coreene, ascultătorii descoperă istoria Coreei, o istorie plină de amărăciune şi durere. Multe melodii care au fost transmise de la o genereţie la alta, “vorbesc“ despre sentimente de despărţire. Coreenii cântau atunci când nu îşi mai puteau ascunde tristeţea.

Desigur că nu toată muzica coreeană este tristă. De exemplu, muzica de la curtea regală este un gen folosit pentru ceremonii şi ritualuri. Acest gen de muzică elogia reuşitele regilor din trecut. Forma riguroasă a acestui tip de muzică era mult mai importantă decât conţinutul. Prezentarea şi utilizarea fiecărui instrument în parte erau de asemenea simbolice. Un exemplu de muzică tradiţională oficială coreeană este muzica ritualică Jongmyo Shrine.  Această muzică era cântată la ritualurile întreprinse de regii din vechime şi a fost adăugată pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Dacă muzica formală era pentru cei care conduceau, muzica populară era pentru cei conduşi. Pansori este un exemplu de muzică populară coreeană care face parte din patrimoniul mondial UNESCO.  Pansori este un gen muzical interpretat de cântăreţi talentaţi, acompaniaţi de un toboşar.  Dar chiar şi cei mai puţin talentaţi pot cânta aceste melodii. Coreenii cântau când se aflau pe câmpul de muncă, când se despărţeau de persoana iubită sau când întâmpinau probleme şi viaţa era grea. Cântecul popular este cântecul poporului. În concluzie, cântecul popular este muzica tradiţională cântată cel mai des de către coreeni.

Muzica tradiţională coreeană cuprinde atât  emoţiile plăcute cât și pe cele dureroase trăite de coreeni de-a lungul timpului. Chintesenţa muzicii tradiţionale coreene este reprezentată de Arirang. Arirang este numele unei melodii care a devenit un simbol al culturii coreene.  Există mai multe variante ale acestui cântec, forma acestuia variind de la o zonă la alta. Jeongseon Arirang se întâlneşte în Jeongseon, un munte îndepărtat din Gangwon-do. Jondo, o insulă din Jeollanam-do este zona în care găsim Jindo Arirang. Numărul variaţiilor acestui cântec este de câteva sute, dacă luăm în calcul şi ritmurile modificate. Refrenul este acelaşi, chiar dacă linia melodică diferă de la o zonă la alta: “Arirang Arirang Arario“. În esenţă, această melodia este una de rămas bun.  Denumirea de Arirang provine din cuvântul coreean pentru colină. Cu o suprafaţă muntoasă de 70%, Coreea are multe coline de-a lungul ţării. Mulţi coreeni  s-au despărţit şi au murit pe aceste coline. O emoţie de regret profund străbate ritmurile cântecului Arirang, începând chiar cu pronunţia titlului-’Arirang’ evocă sentimentele şi lacrimile vărsate de către coreeni şi amintirea poveştilor triste din trecut.

Muzica tradiţională coreeană este mult diferită de cea a altor locuri. În muzica din Vest, spre exemplu, o notă corespunde unui sunet. În metrica muzicii coreene, însă, ritmul este menţinut de respiraţie.  Unitatea în care se măsoară ritmul este diferită faţă de alte ţări. Şi mai interesant este că muzica coreeană nu are nevoie de dirijor. Muzicienii dintr-un grup trebuie să cânte la propriul instrument în ritmul respiraţiei sale şi a colegilor săi. Ritmul respiraţiei  în muzica coreeană se uneşte cu mişcarea. Muzica tradiţională coreeană este întotdeauna acompaniată de dans. Pentru o mai bună cunoaştere a muzicii coreene, atenţia trebuie îndreptată către ritmul respiraţiei interpreţilor.  Expresia coreeană “respiraţie ritmată“ provine din acordurile muzicii coreene.

아리랑 (Arirang) - Korean Folk Song: https://www.youtube.com/watch?v=gkM_LXUCMeA

Muzica folc coreeana

Deoarece cantecele populare din diferite domenii sunt clasificate in conformitate cu cantece populare Dongbu, stilurile lor devocali si moduri de transport sunt limitate.Prin urmare, în prezent, cercetatoriiinceaca sa clasifica cantece populare Dongbu noi bazate pediferite caracteristici muzicale. Acestepiese sunt in principal de simplu si luminos. Cantecele populare Namdo sunt cele ale Provinciei Jeolla si o parte a Provinciei Chungcheong . In timp ce cantece populare din alte regiuni sunt in mare parte muzical simplu, cantece populare din regiune Namdo, în cazul în care 
celebrul pansori gen muzical si Sanjo au fost create, sunt bogate si dramatice . Unele cantece populare Namdo sunt folosite in pansori sau dezvoltate de cantaretii profesionisti si sunt incluse ca parte a repertoriile lor. Cantece populare Jeju sunt cantate pe Insula Jeju. Ele sunt mai abundente in numar decat orice alte cantece populare regionale, precum si aproximativ 1600 de melodii sunt transmise astazi.Cantece populare Jeju sunt caracterizate prin liniile lor simple si unic melodice si texte bogate.

In afara de instrumentele folosite, muzica traditional coreeana este caracterizata de improvizatie si lipsa de pauze intre miscari. Un spectacol pansori pote dura de peste opt ore in care o cantareata realizeaza o pesormanta singura continuu.
Muzica taditionala coreeana incepe cu cel mai lent sunet si apoi accelereaza ca performanta continua.
Instanta de muzica coeeana,numita jeongak, este strans legata de clasa cu educatie superioara, si are un accent puternic intelectual. Jeongak este jucat intr-un ritm foarte lent, cu batai unice timp de cate trei secunde. Tonul Jeongak este moale si linistit, deoarece instrumentele traditionale sunt realizate din materiale non-metalice. Instrumente cu coarde au siruri de caractere, confectionate din matase, mai degraba decat sarma. Aproape toate instrumentele eoliene sunt fabricate din bambus.
Pungmul este muzica din Coreea populara si este plina de expresii si emotii. Acest tip de muzica traditionala este strans legata de viata oamenilor. Ca si in cazul Jeongak, improvizatia este comuna in Minsogak.
Sanjo este jucat fara o pauza in tempo mai rapid. Creste tempo-urile din fiecare miscare, stilul general al Sanjo este marcat de slide-urile in miscari lente si complexitatea ritmica in miscarile mai repezi. Sanjo este în întregime instrumental. Instrumentele includ changgo tambur stabilit împotriva unui instrument de melodica, cum ar figayageum sau ajaeng. Practicieni celebre, cum ar fi Kim Chukpa, Yi Saenggang si Hwang Byungki.
Instrumentele coreene traditionale pot fi impartite in vant, sfori, si tipuri de 
percutie. Instrumente de suflat includ Piri (oboi cilindrice), taepyeongso (metal-Bell shawm), daegeumsaenghwang (muzicuta) si Ungaria (ocarina). Instrumente cu coarde traditionale includ zithers, cum ar fi gayageum, geomungo, si ajaeng, precum si haegeum, doua coarde ca la vioara.
Un mare numar de instrumente de percutie traditionale sunt utilizate, inclusiv kkwaenggwari (mana Gong), Jing (suspendate Gong), buk (baril tambur), janggu (clepsidră tambur), Bak (limba de clopot), si pyeonjong (Bell Chimes sau piatra Chimes), precum si OE (nori in forma de tigru), precum si Chuk (caseta din lemn).

Dansul 

Curtea de dans
Instanta de dansuri coreene se numeste "jeongjae" (정재), care initial se referea la "afisarea tuturor talentul", nu numai de dans ci si alte arte ale spectacolului, cum ar fi jultagi (mersul pe jos 줄타기 Tightrope), Gong deonjigi (공 던지기), si mokmatagi (목마 타기), dar numai treptat. Termenul a fost folosit înca din perioada timpurie a dinastiei Joseon. 
Jeongjae au fost utilizate pentru familia regala, functionarii instantei, si trimisii din strainatate sau pentru ocazii festive sponsorizate de stat. Jeongjae este impartit în
doua categorii, "Dangak jeongjae" (당악 정재) si "Hyangak jeongjae" (향악 정재). Jeongjae Dangak sunt dansuri derivate din dansuri Curtea de Tang China în timpul dinastiei Goryeo, în timp ce alte formate de dansuri instantei mai noi originea în Coreea.

Korean Fan - Dance Ensemble Carnival:

https://www.youtube.com/watch?v=GWdwizX9LDg

Yoonjakyung's two-swords dance, korean martial art: https://www.youtube.com/watch?v=TUdkQQQnOXA

Superstitiile coreenilor :

Multe dintre superstiţiile coreene se învârt în jurul morţii. Poate pentru că moartea are de a face cu necunoscutul, iar oamenii din fiecare cultură sunt speriaţi de necunoscut.
Am încercat să alcătuiesc o mică listă cu superstiţiile coreene.
Animale
a) Dacă vezi o broască cu ochii roşii, atunci vei avea ghinion.
b) Ca şi în alte popoare, ciorile aduc ghinion. Dacă vezi o cioară sau un corb dimineaţa, atunci vei avea ghinion toată ziua.
c) Dacă vezi o coţofană, vei avea parte de noroc şi vesti bune.


Bebeluşi
a) Dacă le radeţi parul, vor avea un cap plin de păr des.
b) Nu-i gâdilaţi prea mult sau se vor bâlbâi atunci când cresc.
c) La prima aniversare, pregatiţi un creion (bun la învăţătură), un şnur (viaţă lungă), bani (va fi bogat). Alte lucruri folosite în zilele noastre sunt: stetoscopul, mingea de golf şi orezul. Asteptaţi şi vedeţi ce alege copilul şi care va fi norocul lui.
d) Trageţi sau masaţi picioarele bebeluşului pentru a creşte mai înalt. Ciupiti-l de nas pentru a-i da un aspect occidental.
e) După naştere, ar trebui să mâncaţi supă de alge pentru a produce mai mult lapte şi pentru recuperare.
f) Dacă săriţi peste un bebeluş, acesta nu va mai creşte.
g) Dacă un copil îşi pierde un dinte, trebuie aruncat de pe acoperiş.

Cadouri
a) Nu cumpăraţi pantofi iubitului sau iubitei, pentru că vor fugi de voi.
b) Dacă mergeţi la o petrecere de inaugurare a unei case, asiguraţi-vă că aduceţi detergent de rufe, deoarece aduce noroc (avere) locuitorilor casei.

Dormitul şi visele
a) Dacă visezi un porc, vei avea noroc.
b) Dacă visezi un şarpe şi pe fiica ta, s-ar putea ca aceasta să fie gravidă.
c) Dacă dormi cu capul îndreptat spre vest este un semn rău, deoarece doar morţii sunt îngropaţi în acea direcţie.
d) Când ai un vis, unde crezi că eşti treaz, dar nu te poţi mişca, cauza e o fantomă care stă pe tine şi îţi aboarbe viaţa.
e) Dacă mori în vis, atunci vei avea noroc în viaţa reală.


Examene
a) Nu vă spalaţi parul, deoarece tot ceea ce aţi studiat se va duce pe apa sâmbetei.
b) Nu mâncaţi supă de alge (mi-yuk guk), pentru că toate cunoştinţele se vor scurge dacă mancaţi alge (pentru că sunt alunecoase). În schimb, puteţi încerca yut, un fel de caramele coreene, care vă vor ajuta ca toate cunoştinţele să se lipească de creierul vostru.
c) Înaintea unui mare examen pentru inrarea la facultate, părinţii sau prietenii ar trebui să cumpere un inel sau un colier celui care dă testul pentru a le da noroc, astfel încât să poată trece.


Femei
a) Dacă ţineţi betişoarele de mâncat prea apropiate, vă va lua mult timp până să vă căsătoriţi.

Frumuseţe
Nu-i spuneti niciodată unui copil că e frumos, sau un spirit gelos îi va pedepsi şi le va lua frumuseţea. În schimb, vorbiţi despre cât de urât este bebeluşul dvs. (nu în faţa lui), iar acesta va deveni şi mai frumos.

Gemeni
Dacă o femeie naşte gemeni, care sunt baiat şi fată, se crede că ei au fost un cuplu în viaţa anterioară, aşa că este un semn rău pentru ei.


Gene şi păr
a) Dacă vă tăiaţi genele, acestea vor creşte mai dese şi mai lungi.
b) Dacă vă tăiaţi părul, veţi creste mai înalt.

Înfăţişare
a) Dacă aveţi lobii urechilor mari, veţi fi bogat.
b) Dacă al doilea deget de la picior este mai lung decât primul, veţi fi un om norocos.
c) Dacă atingeţi un fluture (sau o molie), iar apoi vă puneti mâna la ochi, veţi orbi.
d) Dacă vă tremură picioarele, atunci când veţi sta jos, norocul va fugi.
e) Dacă dormiţi după ce aţi mâncat, vă veţi transforma într-o vacă sau vă veţi reîncarna într-o vacă.


Mâncare
a) Serviţi mereu două linguri de orez, sau riscaţi să pierdeţi prietenia celui pe care îl serviţi.
b) Nu îndreptaţi betişoarele direct în sus, pentru că asta se face doar la înmormântări.
c) Dacă omorâţi o insectă în timp ce mănâncă, veţi omorî pe cineva cand veţi creşte.
d) Dacă mâncaţi din mijlocul bolului de orez, însemană ca vă doriţi ca mama dvs. să se îmbolnavească.
e) Dacă un adult şi un copil mănâncă împreună, copilul trebuie să ia ultima îmbucătură de mâncare, sau copilul s-ar putea să moară.


Noapte
a) Nu vă tăiaţi unghiile noaptea, pentru că şoarecii sau alte animale s-ar putea să le mănânce şi să vă ia spiritul. Aceasta superstiţie a apărut cu mult timp în urmă, când nu exista electricitate, aşa că tăierea unghiilor era dificilă.
b) Dacă fluieraţi (sau cântaţi) noaptea, atunci vor veni şerpi.


Patru
Acesta este echivalentul numărului 13 al culturii vestice. Veţi vedea că multe lifturi pun litera “F” în loc de “4”.

Roşu
a) Cu toate că e o culoare aducătoare de noroc în multe culturi, în Coreea aduce ghinion. Nu scrieţi numele unei persoane cu roşu, sau aceasta va muri.
b) Boonshinsaba este un joc pe care copiii coreeni îl joacă pentru a evoca o fantomă. Copiii ţin pixul roşu pe o bucată de hârtie şi rostesc un fel de vrajă, iar apoi pun câteva întrebări.


Unirea destinelor
a) 4 ani diferenţă de vârstă între parteneri este ideală în Coreea. Dacă vă căsătoriţi cu cineva cu 5 ani mai în vârstă sau mai tânăr, vă veţi certa cu soţul/soţia în fiecare zi, dar nu veţi divorţa niciodată. De asemenea, dacă te căsătoreşti cu cineva cu 6 ani mai în vârstă sau mai tânar, îţi va aduce ghinion. Ca şi cuplu veţi trăi fericiţi, dar veţi fi mereu săraci.
b) Dacă un mire zâmbeşte mult la nuntă, primul său copil va fi o fată. Dacă mireasa ia câteva nuci, ea va face o multime de fii. (În mod traditional, părinţii mirelui aruncă cu nuci şi prune spre mireasă după nuntă. Atunci, mireasa îşi pune nuci sau prune în cămaşă).


Ventilator
Se spune că dacă te duci la culcare cu ventilatorul pornit (în special aproape de faţa ta) ,într-o cameră cu uşile şi geamurile închise, te vei sufoca şi vei muri.


Zile de naştere
Dacă nu puteţi celebra o zi de naştere la data corectă, încercaţi să petreceţi mai devreme. Dacă sărbătoriţi după ce ziua de naştere a trecut e considerat ghinion.

Nunta la coreeni:

Logodna
Conform traditiei cadoul de logodna era adus acasa 
la mireasa de un grup de prieteni apropiati ai mirelui. Cadourile erau puse 
intr-o cutie numita hahm. Grupul de imbraca in costume si isi vopseau fata cu 
negru si se duceau la mireasa cantand. Se opreau chiar in fata casei si strigau 
„Hanm de vanzare!” familia miresei trebui sa iasa afara si sa dea bani grupului. 
Grupul era mituit prin negocieri amuzante pana cand ultumul hahm era 
livrat.

Petrecerile de logodna
Mireasa poarta 
traditionala hanbok (o rochie speciala pentru logodna). Distractia este 
nelipsita deoarece fie angajeaza o formatie coreana sau membrii familiei canta 
in stil karaoke.

O gasca salbatica
Inainte de nunta 
are loc un obicei foarte frumos: mirele ii daruieste mamei miresei o gasca
salbatica. In trecut era folosita chiar o gasca salbatica dar acum a fost 
inlocuita de o gasca de lemn. Gastele salbatice se imperecheaza pe viata asa ca 
reprezenta o promisiune ca va avea grija de fata ei toata 
viata.

O tartacuta de vin
Nunta la coreeni esti 
tinuta in mod traditional la casa miresei. Juramintele sunt facute in timpul 
unei ceremonii numite kunbere. Mirele si mireasa isi jura unul altuia dragostea 
si totul este pecetluit prin sorbirea unui vin special turnat inr-o tartacuta 
crescuta de mama fetei.

Curmale si castane
La cateva 
zile de la ceremonie, cuplul trebuie sa se duca la familia mirelui pentru o alta 
ceremonie legata de nunta numita p’ye-baek. Aici mireasa ofera curmale si 
castane- simboluri pentru copii- parintilor mirelui, toti fiind asezati la o 
masa joasa. Parintii accepta si ii daruiesc si ei o ceasca de sake. Ei arunca 
castanele si curmalele spre mireasa care incearca sa le prinda in fusta 
ei.

Petrecerea de nunta
Petrecerile coreene de nunta 
pot fi foarte simple: supa de taietei fiind singurul fel de mancare obligatoriu. 
Defapt petrecerea de nunta este numita kook soo sang care inseamna petrecere cu 
taietei. Taieteii lungi simbolizeaza dorinta pentru o viata lunga si fericita. 
Dok, o prajitura din orez lipicios este un must have la nuntile coreene.

---

 

Costumele traditionale coreene:

Diversele dinastii ale Coreei diferă mult în ceea ce priveşte stilul de îmbrăcăminte. De cele mai multe ori, diferenţa era creată de dorinţa de a apărea mult mai progresiv faţă de dinastia precedentă. În alte cazuri, stilul copiază modele utilizate în trecut.

Cele Trei Regate

Perioada Regatului Goguryeo (37 iH – 668 dH) 
În timpul regatului Goguryeo, regele purta un costum compus din cămaşă, pantaloni, haină, pălărie albă cu diademe, o eşarfă de mătase, curea din piele cu cataramă de aur şi încălţăminte aurie din piele. Mânecile, tivul gâtul şi marginea din faţă a hainei aveau o bordură largă din pânză brodată cu auriu.

Regina purta în mod obişnuit o cămaşă, pantaloni şi fustă. Doar în timpul ceremoniilor purta şi o haină pe deasupra, cu tiv asemănător cu cel al regelui. Culoarea cămăşii era vişiniu cu o linie roşie şi curea roşie. Fusta era lungă, largă şi plisată de la talie până la tiv, cu benzi colorate în diferite culori.

Bărbaţii aristocraţi purtau cămaşă, pantaloni, vestă cu mâneci, pălărie albastră din mătase şi pantofi de piele. Aristocraţii mari în rang purtau pantaloni largi, cei de rang mai mic pantaloni strâmţi. Femeile nobilepurtau o haină lungă, ce le venea până sub genunchi, centura de la brâu era de mătase, iar baza fustei avea o bordură de material diferit.

Şambelanul, conform rangului sau înalt, purta o cămaşă şi pantaloni largi. Cămaşa era lungă până la şold şi cu mâneci mai strâmte şi bordură a hainelor ce nu ieşea foarte mult în evidenţă. Pe cap purta o pălărie strâmtă. Femeile de la curtea regală ce făceau parte din suita reginei purtau o îmbrăcăminte similară şambelanului, cu mâneci strâmte şi poale lungi. Fusta era atât de lungă încât în timpul mersului atârna pe jos. Coafura era stransă la spate, semănând cu cea a fetelor tinere.

Regatul Sillei (57 iH – 935 dH) 
Viaţa la curtea Sillei în timpul reginei Seondok (632- 648) este ilustrată în fotografiile următoare, fotografii ce surprind un moment de la curtea regală.

Regina este pe tron, înconjurată de curteni îmbrăcaţi cu haine de ceremonie. Împăratul Chinei îi prezintă reginei un tablou ce înfăţişează trei bujori cu seminţe. După examinarea tabloului fără ajutorul vreunei albine, regina a prezis că floarea nu avea nici un parfum, fapt ce s-a dovedit corect mai târziu. Scena este importantă pentru că ne arată aspecte ale curţii regale, precum şi obiceiul de a se îmbrăca de la curtea regală.

Regatul Baekje (18 iH – 660 dH)
Conform istoriei dinastiei chineze Tang, regele regatului Baekje purta o haină vişinie cu mâneci lungi şi pantaloni albaştri. La brâu purta o curea de piele cu cataramă şi un ornament de aur ataşat de celălalt capăt. Ţinuta era completată de pantofi negri de piele în picioare si o pălărie de mătase cu diademe.

Regina purta o cămaşă şi pantaloni cu o haină pe deasupra. Haina era vişiniu aprins cu modele în trei culori. Ca accesorii, regina purta cercei, brăţări, inele şi un ornament de centură asemănător cu cel al regelui.

Trimişii oficiali ai regelui erau îmbrăcaţi cu o haină verde cu ventură verde şi margini vişinii. Pantalonii erau galbeni cu o bandă portocalie şi largi. Pe cap purta o pălărie neagră cu diademe.

Silla Unificată (668 – 935 dH) 
Regele purta un costum compus dintr-o cămaşă lungă, pantaloni şi o haină brodată. Aceste trei haine au devenit îmbrăcămintea de bază a regilor din timpul Coreei antice. Mânecile, tivul hainei şi zona de la baza gâtului erau făcute dintr-o bandă lată de material într-o culoare ce contrasta cu restul costumului. Regele mai purta o coroană de aur decorată cu ornamente din metal şi pandantive. În picioare purta încălţări colorate în auriu.

Femeile aristocrate purtau un costum compus dintr-o fustă cu panglici şi cămaşă. Particular Sillei Unificate este faptul că fusta se purta pe deasupra cămăşii, iar panglicile erau petrecute peste sâni, obicei preluat din moda dinastiei Tang din China. Pe deasupra, ele purtau o vestă cu mâneci scurte sau fără mâneci şi o eşarfă lungă purtată peste umeri, ce atârna până la genunchi. Pantofii erau din piele sau mătase. Femeile îşi purtau părul într-un coc prins cu un ac de păr şi decorat cu ace de păr ornamentale.

Dinastia Goryeo (918 – 1392 dH) 
În timpul perioadei târzii a dinastiei Goryeo, oamenii de la curtea regelui au făcut un efort de a se elibera de cei 100 de ani de influenţă chineză Yuan. Ca parte al acestui efort, regele Kongmin purta o coroană cu 12 pandantive şi un costum brodat cu 12 desene, aproape identic cu cel purtat de împăratul chinez. Haina neagră era decorată cu desene ce întruchipau soarele, luna, stelele, munţii, dragonul şi focul. Cureaua de la brâu era decorată cu bucăţi de jad şi corzi late.

Costumul de ceremonie al reginei era făcut din mătase albastră brodată cu 12 rânduri de fazani. Marginile cămăşii albe purtate pe sub haină aveau o bordură de mătase roşie, iar tivul hainei era decorat cu modele brodate. La brâu regina purta o centură asemănătoare cu cea a regelui, iar diadema ei era decorată cu 7 fazani şi 2 păsări phoenix. Ciorapii şi pantofii erau din mătase albastră.

Costumul oficialilor civili aflaţi pe întreg teritoriul regatului era creat special să pună în evidenţă statutul celui care îl purta. Haina avea o nuanţă roz închis cu borduri negre şi centură neagră.

Hanbok- Hanbok este coreeană tradiţionale rochie.

Acesta este adesea caracterizat prin culori vibrante şi linii simple fără buzunare. Deşi termenul literalmente înseamnă "Coreean îmbrăcăminte", hanbok astăzi frecvent se referă în special la hanbok dinastiei Joseon și este purtat ca uzura formale sau semi-formal în timpul festivaluri tradiţionale şi festivităţi. Hanbok moderne nu exact urmeze stilul reale ca purtat în dinastiei Joseon, deoarece a mers prin unele schimbări majore în timpul secolului XX, din motive practice.

Jeogori - Jeogori este bază îmbrăcăminte superioară de hanbok, care a fost purtat de către bărbaţi şi femei.

 Chima - Chima se referă la "fusta", care este numit, de asemenea, a cântat (裳) saupistolul (裙) în hanja (caractere chinezeşti adaptate pentru limba coreeană)

Sokchima - underskirt, sau strat petticoat.

   

Baji - Baji este termenul formale pentru "pantaloni." Acelaşi cuvânt este folosit astăzi pentru pantaloni moderne.

Sokbaji - chiloţi.

  

Baeja - Baeja este supraveghhere femeilor.

Beoseon - beoseon (pronunţia Coreeană: [bəːsɔn]) este un tip de pereche de şosete purtate cu hanbok, coreeană tradiţionale îmbrăcăminte şi se face de tesaturi pentru protecţia, căldură şi stilul de cele de picior.

 Aceste sosete au forma unor seminte de castraveti iar numele acestor sosete vine de la forma acestora(a semintelor de castraveti).

Dang'ui - Dang'ui (Pronunţia Coreeană: [daŋɯi]) este un tip de superioară de îmbrăcăminte pentru femei în hanbok care a fost purtat pentru ocazii ceremonial în timpul dinastiei Joseon.

Gomusin - Gomusin (pronunţia Coreeană: [komuɕin]) se referă la pantofi din cauciuc într-o formă de pantofi tradiţional coreean. Lățimea sa este larg şi tocuri sunt scăzute. Gomusin pentru bărbaţi au fost modelat după "gatsin", iar cele pentru femei au fost danghye. Gomusin apărut pentru prima dată la începutul secolului XX. Ei au fost mult mai uşor să păstraţi curat decât danghye şi jipsin (paie pantofi) şi acestea ar putea fi purtat atunci când plouă. Prin urmare, gomusin câştigat popularitate o şi au fost înlocuite cu pantofii tradiţionale.

  

Binyeo - un băţ decorative mari ca un ac de păr.

Cheopji - un ac de păr ornamentale.

  

Norigae - Norigae este un fel de ornament(Pendent) tradiţional coreean.

Coreeană oameni a fost folosit pentru a decora casa şi poartă costum.

Norigae este încorporat coreean oamenilor dorinţa să se roage pentru fecunditate, becom un bogat, live long, şi fiecare lucru all right.

   

Tteoljam - Tteoljam a fost purtat de femei din înalta societate ocazii ceremonial. A ajuns în runda, square, şi formele de fluture şi o varietate de alte forme. Piesele erau bogat decorate cu cloisonne, perle şi alte pietre preţioase.  

 

 Durumagi este o varietate de po, sau pardesiu în hanbok, îmbrăcăminte tradiţional coreean. De obicei, stratul superior de îmbrăcăminte care este purtat peste jeogori (jacheta) şi baji(pantaloni). Durumagi este purtat nu numai să se apere off rece, dar, de asemenea, în scopuri de ceremonie.

  Nambawi este un tip de tradițională Coreeană iarna hat purtate de bărbaţi şi femei înperioada Joseon pentru protecția împotriva frigului. Acesta a fost de obicei purtat de femei de vârstă mijlocie şi oameni vechi, precum şi de ofiţeri de guvern care pune-l în "samo' (oficial hat)

Wonsam este o femeie stratului ceremonial în hanbok, îmbrăcăminte tradiţional coreean. Acesta a fost purtat de către queens, Curtea rang doamnelor şi redevenţe în timpul dinastiei Joseon din Coreea (1392-1910).

Daedae este un fel de şir care utilizate pentru a purta Wonsam sau hwalot pentru decorarea.

Baessi este un fel de accesorii de par pentru 3-4 ani old girl.

 Tteoguji este un fel de cadru din lemn pentru păr de decorare utilizate pentru ceremonii în palat.